Somnul si visele

De-alungul unei singure nopti noi parcurgem ine-vitabil mai multe etape în care somnul nostru se manifesta sub o forma sau alta si în care aparitia visului nu este aleatorie, ci cum vom vedea imediat, ea este periodica. 


Dar mai întâi sa luam o relatare stiintifica, de o uimitoare exactitate, facuta într-o perioada antica despre cele trei stari ale creierului. Ea apartine lui Milinda Panha (sec. II î.e.n.-sec. II e.n.). Sa urmarim un fragment din dialogul regelui cu înteleptul Nagasena:
"- O, venerabile Nagasena, când un om viseaza este el adormit sau treaz?…
- Nici adormit, nici treaz, o mare rege. Dar când somnul sau este usor si când el nu este pe deplin constient, iata starea intermediara în care se produc visele. Când un om este profund adormit, o, rege, gândirea sa intra în ea însasi. Atunci ea nu mai actioneaza si o gândire inactiva nu cunoaste nici fericire, nici nenorocire. Cel care nu stie nimic nu creaza visuri. Doar o gândire activa viseaza. De asemenea, o, rege, asa cum în umbra si în întunecimi când nu exista deloc lumina, nici o raza nu cade pe oglinda, tot asa când esti profund adormit, gândirea intra în ea însasi, nu mai functioneaza si deci nu cunoaste nici fericire, nici nenorocire. Priveste o, rege, corpul ca aceasta oglinda, somnul ca întunecimile si gândirea ca lumina!"

În neorufiziologie exista trei stari distincte de vigilenta: veghea, somnul adevarat (somnul profund, clasic) si somnul paradoxal. Fiecare dintre stari îsi are transmitatorul sau propriu si substratul sau neural specific.